FACTORI. Cresterea alarmanta a numarului de masini si distrugerea spatiilor verzi au transformat Bucurestiul intr-un oras in care abia se mai poate respira Toxic. In ultimii zece ani, aerul din ce in ce mai greu respirabil a devenit sursa unor boli incurabile Bogdan Cotiga Lipsa acuta a spatiilor verzi, industrializarea si, mai ales, cresterea alarmanta a numarului de masini din ultimii ani au transformat Bucurestiul in cea mai poluata capitala europeana. Studiile arata ca traficul rutier este responsabil pentru aproape 70% din toxinele pe care bucurestenii le inhaleaza zi de zi. La toate acestea se adauga cantitatile uriase de praf de peste 273 tone pe kilometrul patrat. Peste 60 % din populatia Capitalei se expune zilnic la concentratii de monoxid de azot si plumb care depasesc de cateva ori limita maxima admisa. Zonele care pun in primejdie sanatatea publica se gasesc atat in centru, cat si spre periferia orasului. Astfel ca zonele cele mai poluate sunt Drumul Taberei, bulevardul Timisoara, bulevardul Iuliu Maniu, Liviu Rebreanu, Dristor, Baba Novac, Splaiul Independentei, calea Vacaresti, Stefan cel Mare, Tunari, Doamna Ghica, soseaua Pantelimon si calea Floreasca. Statistica arata ca numarul de cazuri de cancer a crescut din 1994 de peste patru ori, cele de ficat de cinci ori, iar afectiunile aparatului respirator sunt de peste 12 ori mai numeroase in randul bucurestenilor. Din nefericire, distrugerea spatiilor verzi a facut imposibila ameliorarea situatiei, Capitala fiind, in prezent, un oras unde media de viata scade vertiginos de la an la an.